Jocurile Olimpice Antice
Jocurile Olimpice Antice erau festivaluri religioase și atletice, oferind evenimente sportive alături de sacrificii rituale care îl onorau atât pe Zeus (a cărui celebră statuie a lui Phidias stătea în templul său de la Olimpia), cât și pe Pelops, erou divin și rege mitic al Olimpiei. Pelops era renumit pentru cursa sa de caruri cu regele Oenomaus din Pisatis. Câștigătorii evenimentelor au fost admirați și imortalizați în poezii și statui. Jocurile au avut loc la fiecare patru ani, iar această perioadă, cunoscută sub numele de olimpiadă, a fost folosită de greci ca una dintre unitățile lor de măsurare a timpului. Jocurile au făcut parte dintr-un ciclu cunoscut sub numele de Jocuri Panelenice, care a inclus Jocurile Pythian, Jocurile Nemean și Jocurile Isthmian.
Originea olimpiadei este învăluită în mister și legendă; unul dintre cele mai populare mituri îi identifică pe Heracles și pe tatăl său Zeus drept progenitori ai Jocurilor. Conform legendei, Heracles a fost primul care a numit Jocurile „olimpice” și a stabilit obiceiul de a le ține la fiecare patru ani. Mitul continuă că după ce Heracles și-a încheiat cele douăsprezece munci, el a construit Stadionul Olimpic ca o onoare pentru Zeus. După finalizarea acestuia, a mers pe o linie dreaptă timp de 200 de pași și a numit această distanță „stadion”, care a devenit ulterior o unitate de distanță.